perorare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PERORÁRE, perorări, s. f. (Rar) Acțiunea de
a perora și rezultatul ei. –
V. perora.perorare (Dicționar de neologisme, 1986)PERORÁRE s.f. Acțiunea de a perora; perorație. [<
perora].
perorare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)peroráre s. f.,
g.-d. art. perorắrii; pl. perorắri