perora - explicat in DEX

perora (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PERORÁ, perorez, vb. I. Intranz. A vorbi mult, pe un ton însuflețit și emfatic. ♦ Tranz. (Rar) A dezbate, a susține cu înflăcărare o problemă, o teză etc. – Din fr. pérorer.

perora (Dicționar de neologisme, 1986)
PERORÁ vb. I. intr. A vorbi îndelung și cu emfază. [< fr. pérorer, it., lat. perorare].

perora (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PERORÁ vb. intr. a vorbi mult, însuflețit și cu emfază. (< fr. pérorer, lat. perorare)

perora (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
perorá (a ~) vb., ind. prez. 3 peroreáză

perorà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
perorà v. a vorbi mult timp și cu o emfază pretențioasă.