permanentizare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PERMANENTIZÁRE, permanentizări, s. f. Acțiunea de
a (se) permanentiza și rezultatul ei; statornicire. –
V. permanentiza.permanentizare (Dicționar de neologisme, 1986)PERMANENTIZÁRE s.f. Acțiunea de a permanentiza și rezultatul ei; statornicire. [<
permanentiza].
permanentizare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)permanentizáre s. f.,
g.-d. art. permanentizắrii; pl. permanentizắri