perimet (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PERIMÉT, perimete, s. n. Frânghie, funie de care sunt prinse cârligele carmacelor de pescuit. – Din
rus. peremet.perimet (Dicționaru limbii românești, 1939)perimét, V.
peremet.perimet (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)perimét s. n.,
pl. periméteperimet (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)perimet n. frânghie cu cârlige de pescuit. [Origină necunoscută].