perigon (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PERIGÓN, perigoane, s. n. Înveliș floral simplu, nediferențiat în caliciu și corolă. – Din
fr. périgone, lat. perigonium.perigon (Dicționar de neologisme, 1986)PERIGÓN s.n. Înveliș floral simplu, nediferențiat în caliciu și corolă. [Var.
perigoniu s.n. / cf. fr.
périgone].
perigon (Marele dicționar de neologisme, 2000)PERIGÓN s. n. înveliș floral simplu, nediferențiat în calciu și corolă. (< fr.
périgone, lat.
perigonium)
perigon (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)PERIGÓN (‹
fr.,
lat. {i}; {s}
peri- +
gr. gonos „sămânță, organ de reproducere”)
s. n. (
BOT.) Înveliș floral format din elemente de aceeași culoare (numite tepale).
P. poate fi sepaloid (cu tepale verzi, asemănătoare cu sepalele:
ex. urzica, sfecla, măcrișul) sau petaloid (cu tepale colorate asemănătoare cu petalele:
ex. ghiocelul, crinul, laleaua). Tepalele pot fi libere sau concrescute.
V. periant.perigon (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)perigón s. n.,
pl. perigoáne