perigeu - explicat in DEX

perigeu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PERIGÉU, perigee, s. n. Punct în care un astru sau un satelit artificial aflat în mișcare orbitală se găsește cel mai aproape de pământ. ♦ Moment, timp în care astrul sau satelitul se află în acest punct. – Din fr. périgée, lat. perigaeum.

perigeu (Dicționar de neologisme, 1986)
PERIGÉU s.n. Punctul cel mai apropiat de Pământ de pe orbita unui astru sau a unui satelit artificial; timpul în care astrul sau satelitul respectiv se găsește în acest punct. [Pron. -geu. / < fr. périgée, cf. gr. perigeios < peri – împrejur, ge – pământ].

perigeu (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PERIGÉU s. n. punctul cel mai apropiat de Pământ de pe orbita unui satelit al acestuia. (< fr. périgée, lat. perigaeum)

perigeu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
perigéu s. n., art. perigéul; pl. perigée

perigeŭ (Dicționaru limbii românești, 1939)
*perigéŭ n., pl. ee (vgr. perigeion, d. peri, în prejur [!], și gê, pămînt. V. ipo-geŭ, peri-eliŭ). Astr. Acel punct al orbiteĭ uneĭ planete cînd e maĭ apropiată de pămînt, în opoz. cu apogeŭ.