periheliu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PERIHÉLIU, perihelii, s. n. Punct în care o planetă sau o cometă, aflate în mișcare în jurul soarelui, se găsesc cel mai aproape de acesta. ♦ Moment, timp în care astrul sau cometa se află în acest punct. [
Var.: (
înv.)
perihélie s. f.] – Din
fr. périhélie, lat. perihelium.periheliu (Dicționar de neologisme, 1986)PERIHÉLIU s.n. (op.
afeliu) Punctul cel mai apropiat de Soare de pe orbita unei planete; timpul în care planeta respectivă se află în acest punct. [Pron.
-liu, var.
perihelie s.f. /< fr.
périhélie, germ.
Perihelium, cf. gr.
peri – împrejur,
helios – Soare].
periheliu (Marele dicționar de neologisme, 2000)PERIHÉLIU s. n. punctul cel mai apropiat de Soare de pe orbita unui corp ceresc. (< fr.
périhélie, lat.
perihelium)
periheliu (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)PERIHÉLIU (‹
fr. {i}; {s}
peri- +
gr. helios „Soare”)
s. n. Punctul în care o planetă, o cometă etc., în mișcarea lor în jurul Soarelui, se află cel mai aproape de acesta. Pământul este la
P. la începutul lunii ianuarie, când distanța până la Soare este de 147
mil. km. Este în opoziție cu
afeliu.periheliu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)perihéliu [
liu pron. liu]
s. n.,
art. perihéliul; pl. perihélii, art. perihéliile (-li-i-)