perceptibil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PERCEPTÍBIL, -Ă, perceptibili, -e, adj. 1. Care poate fi sesizat prin reflectare nemijlocită, cu ajutorul simțurilor.
2. (Rar; despre impozite sau taxe oficiale) Care poate fi încasat. – Din
fr. perceptible.perceptibil (Dicționar de neologisme, 1986)PERCEPTÍBIL, -Ă adj. I. (
Despre impozite, taxe etc.) Care poate fi încasat.
II. (
Psih.) Care se poate percepe, înțelege, simți; inteligibil, sesizabil. [Cf. lat.
perceptibilis, fr.
perceptible].
perceptibil (Marele dicționar de neologisme, 2000)PERCEPTIBIL, -Ă adj. 1. (despre impozite, taxe) care poate fi încasat. 2. (psih.) care se poate percepe, înțelege, simți; sesizabil. (< fr.
perceptible, lat.
perceptibilis)
perceptibil (Dicționaru limbii românești, 1939)*perceptíbil, -ă adj. (lat.
perceptibilis). Care poate fi perceput (încasat):
impozit perceptibil. Fig. Care poate fi prins (auzit, simțit):
un sunet perceptibil. Adv. În mod perceptibil.
perceptibil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)perceptíbil adj. m.,
pl. perceptíbili; f. perceptíbilă, pl. perceptíbileperceptibil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)perceptibil a. ce poate fi coprins de simțuri sau de minte:
ironie abia perceptibilă.perceptibil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PERCEPTÍBIL, -Ă, perceptibili, -e, adj. 1. Care poate fi sesizat prin reflectare nemijlocită, cu ajutorul simțurilor.
2. (Rar; despre impozite sau taxe oficiale) Care poate fi încasat. — Din
fr. perceptible.