percepție (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PERCÉPȚIE, percepții, s. f. 1. Proces psihic prin care obiectele și fenomenele din lumea obiectivă care acționează nemijlocit asupra organelor de simț sunt reflectate în totalitatea însușirilor lor, ca un întreg unitar; imagine rezultată în urma acestei reflectări;
p. ext. facultatea de a percepe fenomenele lumii exterioare; înțelegere, cunoaștere.
2. (În trecut) Instituție care încasa impozitele sau taxele oficiale; clădire, birou în care își avea sediul această instituție, ♦ Încasarea unui impozit sau a unei taxe oficiale. – Din
lat. perceptio, fr. perception.