pentadactil - explicat in DEX

pentadactil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PENTADACTÍL, -Ă, pentadactili, -e, adj., s. m. și f. (Animal vertebrat) care are cinci degete la membrele anterioare sau posterioare; (membru anterior sau posterior) care este prevăzut cu cinci degete. – Din fr. pentadactyle.

pentadactil (Dicționar de neologisme, 1986)
PENTADACTÍL, -Ă adj. (și s.n.) (Animal vertebrat) cu cinci degete. [< fr. pentadactyle, cf. gr. pente – cinci, dactylos – deget].

pentadactil (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PENTADACTÍL, -Ă adj., s. m. f. (animale) cu cinci degete. (< fr. pentadactyle)

pentadactil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
pentadactíl¹ adj. m., pl. pentadactíli; f. pentadactílă, pl. pentadactíle

pentadactil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
pentadactíl² s. n., pl. pentadactíle

pentadactil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PENTADÁCTIL, -Ă, pentadactili, -e, adj., s. n. (Animal vertebrat) care are cinci degete la membrele anterioare sau posterioare; (membru anterior sau posterior) care este prevăzut cu cinci degete. — Din fr. pentadactyle.