penetrabil - explicat in DEX

penetrabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PENETRÁBIL, -Ă, penetrabili, -e, adj. Care poate fi străbătut (cu ușurință) de ceva, care lasă să treacă prin sine sau poate primi în sine un corp, o materie sau o substanță străină. – Din fr. pénétrable.

penetrabil (Dicționar de neologisme, 1986)
PENETRÁBIL, -Ă adj. Care poate fi pătruns, prin care poate trece sau care poate primi în sine o substanță străină. [Cf. fr. pénétrable].

penetrabil (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PENETRÁBIL, -Ă adj. care poate fi pătruns, prin care poate trece sau care poate primi în sine o substanță străină. (< fr. pénétrable)

penetrabil (Dicționaru limbii românești, 1939)
*penetrábil, -ă adj. (lat. penetrabilis, d. penetro și penétro, -áre, a pătrunde). Care poate fi pătruns: peatră penetrabilă. Fig. Care poate fi priceput orĭ ghicit: mister penetrabil.

penetrabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
penetrábil (-ne-tra-) adj. m., pl. penetrábili; f. penetrábilă, pl. penetrábile

penetrabil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PENETRÁBIL, -Ă, penetrabili, -e, adj. Care poate fi străbătut (cu ușurință) de ceva, care lasă să treacă prin sine sau poate primi în sine un corp, o materie sau o substanță străină. — Din fr. pénétrable.