pelerinuță(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) PELERINÚȚĂ,pelerinuțe, s. f. Diminutiv al lui pelerină (1). – Pelerină + suf. -uță.
pelerinuță(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) pelerinúță s. f., g.-d. art. pelerinúței; pl. pelerinúțe
pelerinuță(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) PELERINÚȚĂ,pelerinuțe, s. f. Diminutiv al lui pelerină(1). — Pelerină + suf. -uță.