peciu - explicat in DEX

peciu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PÉCIU, peciuri, s. n. (Înv. și reg.) Act scris, aprobare, ordin, dovadă, adeverință etc. [Var.: peci s. n.] – Cf. pecete.

peciu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!péciu/peci (înv., reg.) s. n., pl. péciuri

peciu (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
peciu n. carte dicasterială ce ordona celebrarea căsătoriei: mergi de-ți scoate peciul; te oiu cununa chiar eu AL. [Cf. pecete].

peciu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PÉCIU, peciuri, s. n. (înv. și reg.) Act scris, aprobare, ordin, dovadă, adeverință etc. [Var.: peci s. n.] — Cf. pecete.