patru (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PÁTRU num. card.,
s. n. 1. Num. card. Numărul care, în numărătoare, are locul între trei și cinci și care se indică prin cifrele 4 și IV. ♦ (Cu valoare adjectivală)
Patru scaune.**
Patru clase = (în vechea organizare a învățământului)
a) învățământul elementar;
b) cursul inferior al liceului. ♦
Expr. A vorbi (cu cineva)
între patru ochi (sau
între patru pereți) = a vorbi (cu cineva) în taină, fără martori.
În (
cele)
patru zări (sau
colțuri, vânturi etc.) = în toate direcțiile; pretutindeni. ♦ (Cu elipsa substantivului determinat) (
Loc. adv.)
Cât patru = depășind limitele obișnuite; foarte mult.
În patru =
a) în patru părți egale, în sferturi;
b) din patru elemente asemănătoare. (
Expr.)
A fi cu ochii în patru = a fi cu băgare de seamă, a proceda cu multă atenție, a se păzi bine.
A despica (sau
a tăia)
firul (
de păr)
în patru = a cerceta în mod minuțios, a se ocupa de ceva cu minuțiozitate exagerată, mai mult decât este necesar. (
Fam.)
A face pe dracu-n patru = a-și da toată silința, a depune toate eforturile, a utiliza toate posibilitățile pentru a izbuti într-o acțiune. ♦ (Substantivat,
m.)
Scrie un patru pe tablă. ♦ (Cu valoare de
num. ord.)
Pavilionul patru. ♦ (Intră în componența
num. adverbial)
Să mănânci de patru ori. ♦ (Intră în componența
num. multiplicativ)
De patru ori pe atâta. ♦ (Intră în componența
num. distributiv)
Merg câte patru. 2. S. n. Semn grafic care reprezintă numărul patru (
1); notă indicată prin acest semn. –
Lat. quattuor.patru (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)pátru num. – Cifra de după trei. –
Mr.,
megl. patru, istr. pǫtru. Lat. quattuor (Pușcariu 1289; Candrea-Dens., 1361; REW 6945),
cf. it. quattro, fr. quatre, sp. cuatro. –
Der. al patrulea, num.;
patruzeci, num.;
împătri, vb. (a înmulți cu patru);
pătrar (
var. pătrărel),
s. m. (cal de patru ani);
pătrar, s. n. (sfert);
pătrare, s. f. (
Mold., sfert;
Trans., măsură de capacitate de circa patru litri), pe care Pascu,
Beiträge, 22, îl derivă din
lat. *
quartāria; pătrat (
var. patrat),
s. n. (formă geometrică cu laturi egale);
pătrățele, s. f. pl. (pătrate mici);
pătrime, s. f. (a patra parte);
pătrișor, s. m. (pătrat de tipar);
patrulater, s. n. (poligon cu patru laturi), după
fr. quadrilatère, de unde și
Cadrilater, s. m. (regiune din S. Dobrogei, aparținînd României între 1913 și 1940).
patru (Dicționaru limbii românești, 1939)patru num. cardinal (lat.
quator, îld.
quatuor și
quattuor, vgr.
téssares, eolic
pisyres, dor.
tétores; got.
fidvôr, germ.
vier, engl.
four; irlandez
cethir, cimric
petguar; vsl.
čeverŭ; it.
quattro, fr.
quatre, sp.
cuatro). De doŭă orĭ cîte doŭă.
A face ochiĭ în patru (adică:
părțĭ), a fi plin de atențiune.
Ochiĭ în patru!, fiĭ foarte atent, foarte prudent.
A face pe dracu´n patru saŭ
a te face în patru, a face cele maĭ marĭ sforțărĭ ca să reușeștĭ.
patru (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pátru (pa-tru) num.;
4/IVpatru (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)patru num. de două ori două. [Lat. QUATUOR].
patru (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PÁTRU num. card.,
s. n. 1. Num. card. Numărul care, în numărătoare, are locul între trei și cinci și care se indică prin cifrele 4 și IV. ◊ (Cu valoare adjectivală)
Patru scaune. ◊
Patru clase = (în vechea organizare a învățământului)
a) învățământul elementar;
b) cursul inferior al liceului.
Expr. A vorbi (cu cineva)
între patru ochi (sau
între patru pereți) = a vorbi (cu cineva) în taină, fără martori.
în (cele) patru zări (sau
coifuri, vânturi etc.) = în toate direcțiile; pretutindeni. ◊ (Cu elipsa substantivului determinat) (
Loc. adv.)
Cât patru = depășind limitele obișnuite; foarte mult.
În patru = a) în patru părți egale, în sferturi;
b) din patru elemente asemănătoare. ◊ (
Expr.)
A fi cu ochii în patru = a fi cu băgare de seamă, a proceda cu multă atenție, a se păzi bine.
A despica (sau
a tăia) firul (de păr) în patru = a cerceta în mod minuțios, a se ocupa de ceva cu minuțiozitate exagerată, mai mult decât este necesar. (
Fam.)
A face pe dracu-n patru = a-și da toată silința, a depune toate eforturile, a utiliza toate posibilitățile pentru a izbuti într-o acțiune. ◊ (Substantivat,
m.)
Scrie un patru pe tablă. ◊ (Cu valoare de
num. ord.)
Pavilionul patru ◊ (Intră în componența
num. adverbial)
Să mănânci de patru ori. ◊ (Intră în componența
num. multiplicativ)
De patru ori pe atâta. (Intră în componența
num. distributiv)
Merg câte patru. 2.
S. n. Semn grafic care reprezintă numărul patru
(1); notă indicată prin acest semn. —
Lat. quattuor.