patognomonie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PATOGNOMONÍE s. f. (
Med.) Ansamblul simptomelor caracteristice unei boli, pe baza cărora se poate stabili diagnosticul. – După
fr. pathognomonie.patognomonie (Marele dicționar de neologisme, 2000)PATOGNOMONÍE s. f. studiu al semnelor caracteristice unei boli. (< fr.
pathognomonie)
patognomonie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PATOGNOMONÍE s. f. Ansamblul simptomelor caracteristice unei boli, pe baza cărora se poate stabili diagonosticul. — După
fr. pathognomonie.