patinor - explicat in DEX

patinor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PATINÓR, -OÁRE, patinori, -oare, s. m. și f. (Ieșit din uz) Patinator. – Din fr. patineur.

patinor (Dicționar de neologisme, 1986)
PATINÓR, -OÁRE s.m. și f. (Rar) Patinator. [Cf. fr. patineur].

patinor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
patinór (înv.) s. m., pl. patinóri

patinor (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
patinor m. cel ce patinează.

patinor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PATINÓR, -OÁRE, patinori, -oare, s. m. și f. (înv.) Patinator. — Din fr. patineur.