pasa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PASÁ, pasez, vb. I.
Tranz. 1. (Sport) A trimite mingea unui coechipier.
2. (
Fam.) A da sau a ceda cuiva ceva; a face să ajungă sau să treacă în mâna altuia, a transmite altuia.
3. A trece prin sită fructe sau legume; a zdrobi, a mărunți. – Din
fr. passer.pasa (Dicționar de neologisme, 1986)PASÁ vb. I. tr. 1. (
Sport) A trece mingea altui jucător din echipă.
2. (
Fam.) A ceda, a transmite, a trece cuiva ceva. [< fr.
passer].
pasa (Marele dicționar de neologisme, 2000)PASÁ vb. tr. 1. a transmite cuiva ceva. 2. (sport) a trece mingea unui coechipier. (< fr.
passer)
pasa (Dicționar de argou al limbii române, 2007)pasa, pasez v. t. 1. a da / a ceda cuiva ceva
2. a transmite altcuiva
pasa (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pasá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
paseázăpasa (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PASÁ, pasez, vb. I.
Tranz. 1. (Sport) A trimite mingea unui coechipier.
2. (
Fam.) A da sau a ceda cuiva ceva; a face să ajungă sau să treacă în mâna altuia, a transmite altuia.
3. A trece prin sită fructe sau legume; a zdrobi, a mărunți. — Din
fr. passer.