parucic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PARÚCIC s. m. v. porucic.parucic (Dicționaru limbii românești, 1939)parúcic, V.
porucic.parucic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)parucic m. od. locotenent (GHICA). [Rus.].
parucic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PARÚCIC s. m. v. porucic.