parodic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PARÓDIC, -Ă, parodici, -ce, adj. Cu caracter de parodie, al parodiei. – Din
fr. parodique.parodic (Dicționar de neologisme, 1986)PARÓDIC, -Ă adj. (
Rar) Cu caracter de parodie; parodistic. [Cf. fr.
parodique, it.
parodico].
parodic (Marele dicționar de neologisme, 2000)PARÓDIC, -Ă adj. cu caracter de parodie; parodistic. (< fr.
parodique, it.
parodico)
parodic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*paródic adj. m.,
pl. paródici; f. paródică, pl. paródiceparodic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PARÓDIC, -Ă, parodici, -ce, adj. Cu caracter de parodie, al parodiei. – Din
fr. parodique.