paroĭ - explicat in DEX



paroi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PARÓI1, paroiuri, s. n. Roi de albine provenit dintr-un roi mai vechi, care a roit și el în aceeași vară. – Din ucr. parij, rus. paroi.

paroi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PAROÍ2, pers. 3 paroiește, vb. IV. Intranz. (Despre albine) A roi a doua oară în aceeași vară. – Din paroi1.

paroi (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
parói, paróiuri, s.n. (reg.) 1. roi de albine provenit dintr-un alt roi din aceeași vară. 2. ceară produsă de un paroi.

paroi (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
parói (paróiuri), s. n. – Roi mic produs de un stup. Bg., sb., slov. paroj (Tiktin; Candrea; Conev 74), cf. roi.Der. paroi, vb. (a roi a doua oară în aceeași vară).

paroĭ (Dicționaru limbii românești, 1939)
paróĭ n., pl. urĭ și oaĭe (rut. páriĭ, pároĭok, paroik, sîrb. parojak, nsl. paroĭ; rus. po-roitĭ-sĕa, a roi). Est. Roĭ provenit dintr´un roĭ format în aceĭașĭ vară. Roĭ care n´a roit într´o vară, numit și buhaĭ. V. pîrvac.

paroi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
parói1 (pop.) s. n., pl. paróiuri

paroi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
paroí2 (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 sg. paroiéște, imperf. 3 sg. paroiá; conj. prez. 3 să paroiáscă

paroi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PARÓI1, paroiuri, s. n. Roi de albine provenit dintr-un roi mai vechi, care a roit și el în aceeași vară. — Din ucr. parij, rus. paroi.

paroi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PAROÍ2, pers. 3 paroiește, vb. IV. Intranz. (Despre albine) A roi a doua oară în aceeași vară. — Din paroi1.