parnasian - explicat in DEX

parnasian (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PARNASIÁN, -Ă, parnasieni, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține parnasianismului, privitor la parnasianism, specific parnasianismului. 2. S. m. și f. Adept sau reprezentant al parnasianismului. [Pr.: -si-an] – Din fr. parnassien.

parnasian (Dicționar de neologisme, 1986)
PARNASIÁN, -Ă adj., s.m. și f. (Scriitor, poet) care ține de parnasianism. [Pron. -si-an, pl. -ieni, -iene. / cf. fr. parnassien].

parnasian (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PARNASIÁN, -Ă adj., s. m. f. (scriitor, poet, adept) al parnasianismului. (< fr. parnassien)

parnasian (Dicționaru limbii românești, 1939)
*parnasián, -ă adj. (d. Parnas). Din Parnas: ninfele [!] parnasiene. Din școala poeților parnasienĭ. Subst. Locuitor al Parnasuluĭ. Nume dat unor poețĭ romanticĭ francejĭ care aŭ publicat Parnasu contemporan (V. simbolizm [!]). Zool. Numele unuĭ fel de fluturĭ.

parnasian (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
parnasián (-si-an) adj. m., s. m., pl. parnasiéni (-si-eni); adj. f., s. f. parnasiánă, pl. parnasiéne

parnasian (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
parnasian a. și m. nume dat în Franța unor poeți cari se ridicară în contra lirismului romantic și cultivară o poezie de o formă impecabilă.

parnasian (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PARNASIÁN, -Ă, parnasieni, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține parnasianismului, privitor la parnasianism, specific parnasianismului. 2. S. m. și f. Adept sau reprezentant al parnasianismului. [Pr.: -si-an] — Din fr. parnassien.