paramnezie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PARAMNEZÍE, paramnezii, s. f. Tulburare a memoriei care constă în interpretarea unor realități abia percepute ca pe niște amintiri. – Din
fr. paramnésie.paramnezie (Dicționar de neologisme, 1986)PARAMNEZÍE s.f. Boală manifestată prin slăbirea memoriei, caracterizându-se prin aceea că bolnavul uită sau confundă cuvintele. [Gen.
-iei. / < fr.
paramnésie, cf. gr.
para – alături,
mnesis – memorie].
paramnezie (Marele dicționar de neologisme, 2000)PARAMNEZÍE s. f. tulburare de memorie constând din reproducerea unor situații false, imaginare. (< fr.
paramnésie)
paramnezie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!paramnezíe (pa-ram-/par-am-) s. f.,
art. paramnezía, g.-d. art. paramnezíei; pl. paramnezíi, art. paramnezíileparamnezie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PARAMNEZÍE, paramnezii, s. f. Tulburare a memoriei care constă în interpretarea unor realități abia percepute ca pe niște amintiri; falsă recunoaștere. — Din
fr. paramnésie.