părângă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PĂRẤNGĂ, părângi, s. f. Prăjină;
spec. prăjină, bară cu care se transportă o greutate de către două persoane (pe umeri). ◊
Loc. adv. În părângă sau
de-a părânga = pe umerii a două persoane (cu ajutorul unei prăjini) sau pe umărul unei singure persoane. –
Lat. phalangae.