paralogic - explicat in DEX

paralogic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PARALÓGIC, -Ă, paralogici, -ce, adj. (Rar) Care a rezultat prin paralogie; referitor la paralogie, de paralogie. – Din fr. paralogique.

paralogic (Dicționar de neologisme, 1986)
PARALÓGIC, -Ă adj. Referitor la paralogie. [< fr. paralogique].

paralogic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
paralógic adj. m., pl. paralógici; f. paralógică, pl. paralógice

paralogic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PARALÓGIC, -Ă, paralogigi, -ce, adj. (Rar) Care a rezultat prin paralogie; referitor la paralogie, de paralogie. — Din fr. paralogique.