paralizant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PARALIZÁNT, -Ă, paralizanți, -te, adj. Care paralizează (
1). ♦
Fig. Care împiedică sau stânjenește o manifestare, o acțiune etc. – Din
fr. paralysant.paralizant (Dicționar de neologisme, 1986)PARALIZÁNT, -Ă adj. Care paralizează. ♦ (
Fig.) Care face să înceteze, care stânjenește (o acțiune, o mișcare). [Cf. fr.
paralysant].
paralizant (Marele dicționar de neologisme, 2000)PARALIZÁNT, -Ă adj. 1. care paralizează. 2. (fig.) care face să înceteze, care stânjenește. (< fr.
paralysant)
paralizant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)paralizánt adj. m.,
pl. paralizánți; f. paralizántă, pl. paralizánteparalizant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PARALIZÁNT, -Ă, paralizanți, -te, adj. Care paralizează (
1). ♦
Fig. Care împiedică sau oprește o manifestare, o acțiune etc. — Din
fr. paralysant.