paralexematic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PARALEXEMÁTIC, -Ă, paralexematici, -ce, adj. (
Lingv.) De paralexem. – Din
fr. paralexématique.paralexematic (Dicționar de neologisme, 1986)PARALEXEMÁTIC, -Ă adj. (
Lingv.) Referitor la paralexeme, de paralexeme. [Cf. fr.
paralexématique].
paralexematic (Marele dicționar de neologisme, 2000)PARALEXEMÁTIC, -Ă adj. referitor la paralexeme. (< fr.
paralexématique)
paralexematic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PARALEXEMÁTIC, -Ă,
paralexematici, -ce, adj. (
Lingv.) De paralexem. — Din
fr. paralexématique.