parțial - explicat in DEX

parțial (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PARȚIÁL¹, -Ă, parțiali, -e, adj. Care reprezintă numai o parte dintr-un tot; care se efectuează numai în parte, care nu cuprinde sau nu acoperă întregul sau totalitatea. [Pr.: -ți-al] – Din fr. partiel, lat. partialis.

parțial (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PARȚIÁL², -Ă, parțiali, -e, adj. (Rar) Care părtinește; părtinitor. [Pr.: -ți-al] – Din fr. partial.

parțial (Dicționar de neologisme, 1986)
PARȚIÁL¹, -Ă adj. Care reprezintă numai o parte dintr-un întreg; care se produce, are loc numai în parte. ◊ Produs parțial = fiecare dintre produsele unei înmulțiri, din a căror adunare rezultă produsul total. [Pron. -ți-al. / < fr. partiel, it. parziale].

parțial (Dicționar de neologisme, 1986)
PARȚIÁL², -Ă adj. (Rar) Care părtinește; părtinitor. [Pron. -ți-al. / < fr. partial, it. parziale].

parțial (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PARȚIÁL, -Ă adj. 1. care reprezintă numai o parte dintr-un întreg; care se produce numai în parte. ♦ (mat.) produs ~ = fiecare dintre produsele unei înmulțiri, din a căror adunare rezultă produsul total. ◊ (fam.; și s. n.) examen care intră în cadrul verificării permanente a cunoștințelor. 2. care părtinește; părtinitor. (< fr. partiel, lat. partialis)

parțial (Dicționaru limbii românești, 1939)
*parțiál, -ă adj. (mlat. partialis). Care nu e în întregime: plată, ploaĭe, eclipsă parțială. Părtinitor, care ține parte altuĭa: un om parțial, o judecată parțială. Adv. În mod parțial, în parte: a ploŭat parțial. Cu parțialitate: a judeca parțial.

parțial (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
parțiál (-ți-al) adj. m., pl. parțiáli; f. parțiálă, pl. parțiále

parțial (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
parțial a. 1. care face parte dintr’un tot: sumă parțială; 2. care se face numai în parte: eclipsă parțială. ║ a. părtinitor.

parțial (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PARȚIÁL¹, -Ă, parțiali, -e, adj. Care reprezintă numai o parte dintr-un lot; care se efectuează numai în parte, care nu cuprinde sau nu acoperă întregul sau totalitatea. [Pr.: -ți-al] — Din fr. partiel, lat. partialis.

parțial (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PARȚIÁL², -Ă, parțiali, -e, adj. (Rar) Care părtinește; părtinitor. [Pr.: -ți-al] — Din fr. partial.