pantahuză - explicat in DEX

pantahuză (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PANTAHÚZĂ, pantahuze, s. f. (Astăzi fam. și depr.) Listă de subscripție cu care se strâng bani pentru clădirea sau pentru repararea unei biserici, pentru o operă de binefacere etc. – Din ngr. pantahúsa.

pantahuză (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
pantahúză (pantahúze), s. f. – Colectă, cerere de donații care se face cu încuviințarea ecleziastică. Ngr. πανταχοῦσα „enciclică” (Gáldi, 217).

pantahuză (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
pantahuză, pantahuze s. f. (peior.) 1. listă de subscripție. 2. prostituată bătrână, cu o reputație proastă, batjocorită de toată lumea.

pantahuză (Dicționaru limbii românești, 1939)
pantahúză f., pl. e (ngr. pantahúsa, circulară [prescurtat din pantahú parúsa epistoli, „pretutindenĭ prezentă scrisoare”]; pantahóse, spre toate părțile). Cutia în care vechilu aduna baniĭ odinioară. Condică cu care se umblă pe la credincĭoșĭ și se adună banĭ pentru scopurĭ religioase. Fig. Iron. A umbla cu pantahuza, a răspîndi veștĭ orĭ mincĭunĭ pe la toțĭ.

pantahuză (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
pantahúză (înv.) s. f., g.-d. art. pantahúzei; pl. pantahúze

pantahuză (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
pantahuză f. carte de îndurare către miluitori din partea Patriarhului: a umbla cu pantahuza, a se duce din casă în casă; fig. a colporta știri defăimătoare. [Gr. mod. scrisoare de mustrare (dela pantahu, pretutindenea)].

pantahuză (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PANTAHÚZĂ, pantahuze, s. f. (înv.) Listă de subscripție cu care se strâng bani pentru clădirea sau pentru repararea unei biserici, pentru o operă de binefacere etc. — Din ngr. pantahúsa.