pantagruelic - explicat in DEX

pantagruelic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PANTAGRUÉLIC, -Ă, pantagruelici, -ce, adj. (Livr.; despre pofta de mâncare, foame) Extraordinar, colosal, devorant; (despre ospețe, mese) foarte bogat. [Pr.: -gru-e-] – Din fr. pantagruélique.

pantagruelic (Dicționar de neologisme, 1986)
PANTAGRUÉLIC, -Ă adj. (Liv.) Lacom, mâncăcios, nesătul; (p. ext.) îmbelșugat, încărcat. [Pron. -gru-e-. / < fr. pantagruélique, cf. Pantagruel – gigant, fiul lui Gargantua, erou creat de Rabelais].

pantagruelic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PANTAGRUÉLIC, -Ă adj. demn de Pantagruel; lacom, mâncăcios, nesătul; (p. ext.) îmbelșugat. (< fr. pantagruélique)

pantagruelic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
pantagruélic (livr.) (-ta-gru-e-) adj. m., pl. pantagruélici; f. pantagruélică, pl. pantagruélice

pantagruelic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PANTAGRUÉLIC, -Ă, pantagruelici, -ce, adj. (Livr.; despre pofta de mâncare, foame) Extraordinar, colosal, devorant; (despre ospețe, mese) foarte bogat. [Pr.: -gru-e-] — Din fr. pantagruélique.