panslavism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PANSLAVÍSM s. n. Curent politic apărut în
sec. XIX, care urmărea unirea într-un singur stat a tuturor popoarelor slave. – Din
fr. panslavisme.panslavism (Dicționar de neologisme, 1986)PANSLAVÍSM s.n. Curent politic reacționar apărut în sec. XIX în Rusia, care tindea la unirea tuturor țărilor slave într-un singur stat. [< fr.
panslavisme].
panslavism (Marele dicționar de neologisme, 2000)PANSLAVÍSM s. n. curent politic, în Rusia, care preconiza unirea tuturor popoarelor slave într-un singur stat. (< fr.
panslavisme)
panslavism (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)PANSLAVÍSM (‹
fr.)
s. n. Mișcare politică și culturală apărută în Rusia, în
sec. 19, care preconiza unirea tuturor popoarelor slave într-un singur stat; ansamblul teoriilor și mișcărilor politico-culturale care urmăreau unificarea tuturor popoarelor slabe într-o singură entitate politică (sub protecția Rusiei). S-a conturat în special în țările Europei Centrale și de Est, supuse dominației austriece.
panslavism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)panslavísm s. n.panslavism (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)panslavism n. sistemă politică a Rusiei țariste ce tindea a împreuna cu imperiul ei pe toate popoarele slave.
panslavism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PANSLAVÍSM s. n. Mișcare politică și culturală apărată în Rusia în
sec. XIX, care preconiza unirea într-un singur stat a tuturor popoarelor slave. — Din
fr. panslavisme.