oțeti - explicat in DEX

oțeti (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
OȚETÍ, oțetesc, vb. IV. Refl. 1. (Despre vinuri) A se transforma în oțet; a se înăcri. 2. Fig. (Rar) A deveni aspru, mânios, sever; a se supăra, a se mânia. [Var.: (pop.) oțețí vb. IV] – Din oțet.

oțeti (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!oțetí (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se oțetéște, imperf. 3 sg. se oțeteá; conj. prez. 3 să se oțeteáscă

oțetì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
oțetì v. 1. a se face acru (ca oțetul); 2. fig. a se irita. [V. oțet].