ozocherită (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OZOCHERÍTĂ, ozocherite, s. f. Ceară minerală alcătuită din hidrocarburi parafinice, de culoare galbenă, galbenă-brună, verzuie sau negricioasă, cu miros aromatic și ușor fuzibilă, folosită la fabricarea lumânărilor, a cerurilor etc.; ceară de pământ. – Din
fr. ozokérite.ozocherită (Dicționar de neologisme, 1986)OZOCHERÍTĂ s.f. Ceară minerală formată din hidrocarburi parafinice și folosită la fabricarea cerii, a lumânărilor etc. [< fr.
ozokérite, cf. gr.
ozein – a mirosi,
keros – ceară].
ozocherită (Marele dicționar de neologisme, 2000)OZOCHERÍTĂ s. f. ceară minerală din hidrocarburi parafinice și rășini, la fabricarea lumânărilor, a cerii etc. (< fr.
ozokérite)
ozocherită (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ozocherítă s. f.,
g.-d. art. ozocherítei; pl. ozocheríte