ouătoare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OUĂTOÁRE, ouătoare, adj.,
s. f. 1. Adj. (Despre păsări) Care produce (multe) ouă.
2. S. f. Găină aflată în perioada de producere a ouălor. [
Pr.:
o-uă-] –
Oua +
suf. -tor.ouătoare (Dicționar de argou al limbii române, 2007)ouătoare, ouătoare s. f. (iron.) femeie gravidă.
ouătoare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ouătoáre adj. f.,
s. f.,
pl. ouătoáre