otoragie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OTORAGÍE, otoragii, s. f. (
Med.) Scurgere a unei cantități de sânge din ureche în urma unei tumori, a vegetațiilor, a polipilor etc. – Din
fr. otorragie.otoragie (Dicționar de neologisme, 1986)OTORAGÍE s.f. (
Med.) Scurgere de sânge din ureche. [Gen.
-iei. / < fr.
otorragie, cf. gr.
ous – ureche,
rhegnynai – a curge].
otoragie (Marele dicționar de neologisme, 2000)OTORAGÍE s. f. hemoragie din ureche. (< fr.
otorragie)
otoragie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)otoragíe s. f.,
art. otoragía, g.-d. art. otoragíei; pl. otoragíi, art. otoragíile