oscilograf (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OSCILOGRÁF, oscilografe, s. n. Aparat care indică sau înregistrează grafic, la scară, variația unei mărimi fizice variabile în funcție de timp. – Din
fr. oscillographe.oscilograf (Dicționar de neologisme, 1986)OSCILOGRÁF s.n. Aparat care înregistrează grafic oscilații de diferite cauze (electrice, vibratorii etc.). [< fr.
oscillographe].
oscilograf (Marele dicționar de neologisme, 2000)OSCILOGRÁF s. n. aparat folosit în oscilografie. (< fr.
oscillographe)
oscilograf (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)OSCILOGRÁF (‹
fr. {i}; {s}
lat. oscilare „a oscila” +
gr. graphein „a scrie”)
s. n. Aparat de măsurat care permite observarea vizuală și înregistrarea curbei reprezentând variația rapidă a unor mărimi electrice (tensiuni, curenți etc.). Pentru măsurarea și înregistrarea mărimilor variabile în timp, dar neelectrice (presiuni, temperaturi etc.), se folosesc traductoare care transformă mărimile neelectrice în mărimi electrice. Cele mai răspândite sunt
o. catodice.
oscilograf (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)oscilográf (-lo-graf) s. n.,
pl. oscilográfe