ornicarie - explicat in DEX



ornicărie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ORNICĂRÍE1 s. f. (Înv.) Meseria ceasornicarului. – Ornicar (înv. „ceasornicar” < ornic) + suf. -ie.

Alte cuvinte din DEX

ORNIC ORNATE ORNAT « »ORNITOCOR ORNITOFAG ORNITOFAUNA