orientalistică (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ORIENTALÍSTICĂ s. f. Grup de discipline care se ocupă cu studiul istoriei, al limbilor și al culturii spirituale și materiale a popoarelor din Orient. [
Pr.:
-ri-en-] – Din
germ. Orientalistik.orientalistică (Dicționar de neologisme, 1986)ORIENTALÍSTICĂ s.f. Grup de discipline care studiază istoria, limba și cultura popoarelor orientale. [Pron.
-ri-en-, gen.
-cii. / cf. germ.
Orientalistik].
orientalistică (Marele dicționar de neologisme, 2000)ORIENTALÍSTICĂ s. f. grup de discipline care studiază istoria, limbile și cultura popoarelor orientale. (< germ.
Orientalistik)
orientalistică (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)orientalístică (-ri-en-) s. f.,
g.-d. art. orientalísticii