optician (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OPTICIÁN, -Ă, opticieni, -e, s. m. și
f. Specialist în optică (
I 1); persoană care face, repară sau vinde instrumente optice. [
Pr.:
-ci-an] – Din
fr. opticien.optician (Dicționar de neologisme, 1986)OPTICIÁN, -Ă s.m. și f. Specialist în lucrări practice de instrumente optice. ♦ Fizician specialist în optică. [Pron.
-ci-an, pl.
-ieni, -iene. / cf. fr.
opticien].
optician (Marele dicționar de neologisme, 2000)OPTICIÁN, -Ă s. m. f. 1. specialist în optică. 2. cel care face, repară sau vinde instrumente optice. (< fr.
opticien)
optician (Dicționaru limbii românești, 1939)*opticián, -ă s., pl.
ienĭ, iene (fr.
opticien). Optic. (Cp. cu
fizic, istoric, politic).
optician (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)opticián (-ci-an) s. m.,
pl. optciéni (-ci-eni)optician (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)optician m. cel ce face sau vinde instrumente de optică.