opreală - explicat in DEX

opreală (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
OPREÁLĂ, opreli, s. f. (Înv. și pop.) 1. Faptul de a (se) opri; oprire, opreliște, piedică, obstacol. ♦ (Concr.) Proptea, frână, piedică. ◊ Expr. A scoate (pe cineva) din oprele = a face (pe cineva) să-și piardă cumpătul, să se tulbure. 2. Arest, închisoare. ♦ Arestare, detențiune. [Var.: opreá s. f.] – Opri + suf. -eală.

opreală (Dicționaru limbii românești, 1939)
opreálă f., pl. elĭ (d. opresc). Acțiunea de a opri. Fam. Arest, popreală: l-a pus la opreală.

opreală (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
opreálă (înv., pop.) (o-prea-) s. f., g.-d. art. oprélii; pl. opréli

opreală (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
opreală f. arest.