opiaceu - explicat in DEX

opiaceu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
OPIACÉU, -ÉE, opiacee, adj. (Și substantivat, n.) Care conține opiu sau provine din opiu. [Pr.: -pi-a-] – Din fr. opiacé.

opiaceu (Dicționar de neologisme, 1986)
OPIACÉU, -ÉE adj., s.n. (Medicament) care conține opiu. [Pron. -pi-a-ceu. / < fr. opiacé].

opiaceu (Marele dicționar de neologisme, 2000)
OPIACÉU, -ÉE adj., s. n. (medicament) care conține opiu. (< fr. opiacé)

opiaceu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!opiacéu¹ (-pi-a-) adj. m., f. sg. și pl. opiacée

opiaceu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
opiacéu² (-pi-a-) s. n., pl. opiacée

opiaceŭ (Dicționaru limbii românești, 1939)
*opiacéŭ, -ée adj. (lat. științific opiáceus, d. lat. opium). Care conține opiŭ: electuariŭ opiaceŭ.