oolit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OOLÍT, oolite, s. n. Formație sferică sau elipsoidală constituită dintr-un material (calcit, aragonit, fosfat de calciu etc.) dispus concentric prin precipitarea mineralelor în jurul unui nucleu (grăunte de nisip, fragment de cochilie etc.). – Din
fr. oolithe.oolit (Dicționar de neologisme, 1986)OOLÍT s.n. Granulă sferică de calcar. ♦ Rocă sedimentară formată din granule calcaroase. [< fr.
oolithe, cf. gr.
oon – ou,
lithos – piatră].
oolit (Marele dicționar de neologisme, 2000)OOLÍT s. n. granulă sferică de calcar. (< fr.
oolithe)
oolit (Dicționaru limbii românești, 1939)*oolít m. și n., pl.
e (vgr.
oón, oŭ, și
líthos, peatră. V.
aero- și
mono-lit, liturghie).
Geol. Calcar compus din grăunțe care seamănă a icre (oŭă de pește):
oolítu ține de formațiunile jurasice.oolit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)oolít s. n.,
pl. oolíte