oogon (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OOGÓN, oogoane, s. n. Organ femel caracteristic plantelor la care procesul sexual are loc prin oogamie. – Din
fr. oogone.oogon (Dicționar de neologisme, 1986)OOGÓN s.n. (
Bot.) Cavitate în care se formează oosfera la talofite (alge și ciuperci); oogonium, ovogon. [< fr.
oogone, cf. gr.
oon – ou,
gone – naștere].
oogon (Marele dicționar de neologisme, 2000)OOGÓN s. n. organ în care se formează celula reproducătoare femelă (oosfera) la talofite (alge și ciuperci); ovogon. (< fr.
oogone)
oogon (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)oogón s. n.,
pl. oogoáne