olimpiadă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OLIMPIÁDĂ, olimpiade, s. f. 1. (În Grecia antică) Interval de patru ani dintre două serbări succesive ale jocurilor olimpice, devenit unitate cronologică convențională.
2. Competiție sportivă internațională cu caracter complex, care are loc o dată la patru ani; jocuri olimpice.
3. Concurs pe specialități organizat anual pe plan local și național pentru elevi. [
Pr.:
-pi-a-] – Din
ngr. olimpiada, fr. olympiade, germ. Olympiade.