oligochet (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OLIGOCHÉT, oligochete, s. n. (La
pl.) Clasă de anelide terestre și dulcicole, lipsite de parapode și cu puțini peri
(Oligochaeta); (și la
sg.) vierme din această clasă. – Din
fr. oligochètes.oligochet (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)oligochét s. n.,
pl. oligochéte