oinist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OINÍST, oiniști, s. m. Jucător de oină. –
Oină +
suf. -ist.oinist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)oiníst s. m.,
pl. oiníști