oiesc (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OIÉSC, OIÁSCĂ, oiești, adj. (
Pop.) Care aparține oilor, privitor la oi, ca al oilor, de oaie. [
Pr.:
o-iesc] –
Oaie +
suf. -esc.oiesc (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)oiésc (
pop.)
adj. m.,
f. oiáscă; pl. m și
f. oiéști