oțios (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OȚIÓS, -OÁSĂ, oțioși, -oase, adj. (
Livr.) De prisos; inutil, nefolositor. [
Pr.:
-ți-os] – Din
lat. otiosus.oțios (Dicționar de neologisme, 1986)OȚIÓS, -OÁSĂ adj. (
Liv.) Care are timp liber. ♦ Dificil, încurcat. ♦ De prisos, inutil, nefolositor. [Pron.
-ți-os. / < it.
ozioso, lat.
otiosus].
oțios (Marele dicționar de neologisme, 2000)OȚIÓS, -OÁSĂ adj. 1. dificil, încurcat. 2. inutil, zadarnic. (< it.
ozioso, lat.
otiosus)
oțios (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)oțiós (
livr.)
(-ți-os) adj. m.,
pl. oțióși; f. oțioásă, pl. oțioáse