nutriție (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NUTRÍȚIE, nutriții, s. f. Totalitatea proceselor fiziologice prin care organismele își procură hrana necesară creșterii și dezvoltării, obținerii energiei pentru desfășurarea proceselor vitale, refacerii țesuturilor etc.;
p. ext. hrănire, alimentare; hrană. – Din
fr. nutrition, lat. nutritio.nutriție (Dicționar de neologisme, 1986)NUTRÍȚIE s.f. Totalitatea fenomenelor prin care animalele și vegetalele își procură substanțele hrănitoare necesare dezvoltării și refacerii țesuturilor; (
p. ext.) hrănire, nutrire, alimentare; hrană. [Gen.
-iei, var.
nutrițiune s.f. / cf. fr.
nutrition, lat.
nutritio].
nutriție (Marele dicționar de neologisme, 2000)NUTRÍȚIE s. f. ansamblul funcțiilor organice prin care animalele și vegetalele își procură substanțele hrănitoare necesare dezvoltării și refacerii țesuturilor. (< fr.
nutrition, lat.
nutritio)
nutriție (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!nutríție (nu-tri-ți-e) s. f.,
art. nutríția (-ți-a), g.-d. art. nutríției; pl. nutríții, art. nutríțiile (-ți-i-)