nupțial (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NUPȚIÁL, -Ă, nupțiali, -e, adj. Privitor la nuntă, de nuntă; nuntitor, nunțial. ♦ (Despre oameni) Care se referă la perioada împerecherii, de împerechere. [
Pr.:
-ți-al] – Din
fr. nuptial, lat. nuptialis.nupțial (Dicționar de neologisme, 1986)NUPȚIÁL, -Ă adj. (
Liv.) Referitor la nuntă, de nuntă. [Pron.
-ți-al. / cf. fr.
nuptial, lat.
nuptialis].
nupțial (Marele dicționar de neologisme, 2000)NUPȚIÁL, -Ă adj. referitor la nuntă, de nuntă. (< fr.
nuptial, lat.
nuptialis)
nupțial (Dicționaru limbii românești, 1939)* nupțiál, -ă adj. (lat.
nuptialis, d.
nuptiae, nuntă. V.
nuntă). De nuntă, al nunteĭ:
ceremonia nupțială.nupțial (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)nupțiál (-ți-al) adj. m.,
pl. nupțiáli; f. nupțiálă, pl. nupțiálenupțial (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)nupțial a. privitor la nuntă sau la ceremonia ei:
uzuri nupțiale.