novocaină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NOVOCAÍNĂ, novocaine, s. f. Substanță chimică în formă de ace incolore, inodore, cu gust ușor amar, puțin solubile în apă, solubile în alcool, întrebuințată ca anestezic local. [
Pr.:
-ca-i-] – Din
fr. novocaïne.